EPOCA o ştiri şi opinii”inconforme “

Într-o revistă de cultură, un reprezentant al presei, neavând despre ce să mai scrie, a lăsat lenea la o parte şi s-a apucat să construiască un articol despre cum nu trebuie să considerăm lenea. Spunând că nu trebuie considerată un lucru dăunător, un defect, un păcat de căpetenie, o premisă a ratării, un fapt contraproductiv, dădător de nervi, urât, flasc, gras, ce miroase a stătut, trăsătură de caracter neinteresantă, inexpresivă, ce plictiseşte şi nu manifestă nimic, dezadaptativă şi antisocială, ziaristul aduce, cam în dorul lelii, o odă lenei. Pleacă de la ideea folosului adus de statul degeaba, pornind de la concepţia actuală, potrivit căreia: munceşti sau stai, tot banii ăia îi iei. Să deschizi o afacere, e chiar şi mai rău; te costă înscrierea firmei, utilităţile şi forţa de muncă mai mult decât ai câştiga prin activitate. Trebuie să facem o disociere între cine munceşte şi cine stă. Înainte de 1989, munceau cei deştepţi pentru a o duce bine proştii. >>>>