________________________________
sfârşitul lunii decembrie 2006, doi români modeşti, vârstnici şi încrezători în Fapta Bună, au donat oraşului Buzău colecţia lor de artă românească în valoare de multe zeci de miliarde de lei; şi nu au mai rămas cu nimic. Dar fapta lor nu va fi uitată şi nici numele lor: ei sunt Marieta şi Bucur Chiriac.
_________________________
________________________
________________________
_________________________________________________
________________________
_________________________
_________________________
făcut să fie ucişi zeci de mii de câini pentru că, împreună cu bandele lui de hoţi, să le ia pieile şi să le vândă în străinătate, abia acum animalele pot fi apărate printr-o lege care, totuşi, întârzie din cauza uneltitorului ce ascultă de Satana. Apăraţi vietăţile fără grai şi ale nimănui. Nu le lăsaţi pradă îndrăciţilor cu spume la gură şi iresponsabilităţii dezlănţuite: ajutaţi-le să trăiască fiindcă şi ele au un suflet.
Biblioteca scolii Glanbocu - Arges
_____________________
Biblioteca scolii Serbesti - Iasi
_____________________
Biblioteca scolii Gaujani - Giurgiu
_____________________
Biblioteca scolara Vanatori - Galati
_____________________
Biblioteca scolara Giurgiu - Valea Dragului
_____________________
Grupul Scolar Agricol Holboca - Iasi
_____________________
Liceul teoretic Band - Mures
_____________________
Biblioteca scolara Barati Luncani - Bacau
_____________________
Biblioteca scolara Latesti - Vaslui
_____________________
Biblioteca scolii Luncani Margineni - Bacau
_____________________
Biblioteca Slobozia - Bacau
Eram copil în întunecaţii ani 80, când tata lucra de dimineaţa până seara la o bază de aprovizionare cu „otrăvuri” pentru agricultură, iar mama după ce fusese maltratată de Securitatea clujeană şi dată afară de la serviciu- fiind printre primii şomeri ai lui Ceauşescu -, am trăit cea mai grea perioadă din viaţa mea. Locuiam în cartierul Mănăştur în care se lua curentul seara, zilnic, şi învăţam la lumina lumânării. Dimineaţa, bunicii mei, după ce stăteau la coadă de la orele două, veneau cu o pâne neagră şi mucegăită şi o margarină tare ca piatra. Carnea era un lux la sărbători şi atunci luată la negru. Nu aveam bani să trăim de pe o zi pe alta. Au fost ani în care mâncam o ciocolată la doi ani, iar o portocală o împărţeam cu felia de Revelion, împreună cu fratele meu. Televizorul era un lux de două ore, în care se aduceau laude Marelui Cârmaci. Aveam toate motivele să-l urăsc pe Ceauşescu din toată inim a mea de copil. Nu toţi o duceau la fel. >>>>
Completat sub: r noutati
______________________
______________________
