Gheorghe Şeitan: „Ignat la primărie“

Pentru tot satul ziua de Ignat era una a tăierii porcilor.Gospodarul se scula de cu zori,îşi ascuţea cuţitul, dacă nu cumva îl avea ascuţit de cu seara,îşi striga un vecin să vină să-l ajute, căra câteva braţe bune de paie pe bătătură-locul de jertfă al animalului îngrăşat de toată familia, de-a lungul anului, apoi se îngrijea de un ibric de ţuică fiartă, să se mai dezmorţească de gerul lunii decembrie. Mai nou, sătenii îşi scoteau pe bătătură, puse pe câte un scaun, aparatele de radio să le cînte, să-i mai înveselească, era doar o zi de bucurie, nu ?

Dar Ignatul din acel an se anunţa a nu fi unul obişnuit, pentru că tovarăşii hotărâseră  că aceste obiceiuri învechite trebuiau să dispară  din satul nou, socialist, sunt obiceiuri anacronice, tovarăşi, le spusese Turcu- primarul satului-în nici o ţară civilizată nu se mai taie astfel  porcii ca la noi, tovarăşii sovietici şi chiar capitaliştii americani zboară în cosmos, şi noi, noi, aici în acest sat, trăim parcă am fi în feudalism, aşa nu se mai poate…

Ei, şi ? Ce mare brănză  făceau ruşii şi americanii că zburau în cosmos?

Da, mă rog, dacă te prinde Crăciunul în Cosmos, ai tu sau n-ai porc pe masă ? Parcă ei nu ştiu că cei ce zboară pe sus nu mănâncă decât pastile ! Vrei un borş ? Ei o pastilă verde ! Vrei o tocană ? Ia o pastilă roşie ! Murături ? La tub, de pastă de dinţi ! >>>>

Lasă un răspuns

Fill in your details below or click an icon to log in:

Gravatar
WordPress.com Logo

Please log in to WordPress.com to post a comment to your blog.

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.