GÂNDURI DESPRE PRIETENIE
Revista „Meşterul Manole”a fost în fond mica mea patrie a reculegerii în cultura naţională.
Despre prietenie în general aş spune: prietenia în esenţă se bazează pe suflet. Prietenia e opera sufletului; ea expune frumuseţea sufletului nostru… În prietenie se confirmă mai ales caracterul. Cum, pentru a fi un bun prieten, trebuie să fii mai întâi tu însuţi om, prietenia e un atestat al nobleţei morale, un certificat al calităţii, al virtuţii, am putea spune chiar al noţiunii de om. Şi, ca atare, o confirmare a vocaţiei umane, un vis al eternităţii, prietenia e cel mai preţios, mai superb dar al vieţii. De natură a influenţa întreaga noastră viaţă, astfel, destinul nostru, prietenia ne salvează, ne înalţă în viaţă ca oameni şi – mai mult – floarea minunatei naturi se va extinde, culorile ei strălucitoare vor fi stimulate uimitor de căldura şi lumina solară a prieteniei. Incontestabil, cei mai buni prieteni ne aduc fericirea şi ne redau valoarea vieţii. Consultând un prieten, omul gândeşte mai plăcut, mai organic, mai unitar… În ce ar privi prieteniile mele în special, îmi spuneam uneori: să-ţi formezi o familie de prieteni, o familie de sfetnici, să-ţi cauţi un sprijin în cuvintele lor!… Era gândul meu vechi, stăruitor, care – în curgerea vremii – avea a-mi deveni sfânt… Asemenea prieteni au fost evenimente morale şi spirituale, cele mai alese daruri ale vieţii mele, căreia i-au dat profunzime şi înălţime, i-au deschis orizont şi, în perspectivă, au contribuit la formarea şi, într-un sens, la împlinirea mea ca profesor şi scriitor.
GÂNDURI DESPRE LIBERTATEA CREAŢIEI
Libertatea creaţiei n-aş defini-o cu uşurinţă, ştiind cât de greu ani în şir i-am dus dorul. N-aş putea evalua cât de corect este să susţinem că în deceniile VII-IX aceasta lipsea cu desăvârşire, nici cât acum, după 1989, ne bucurăm de binefacerile ei. Erau şi atunci momente când aveam nu doar iluzia libertăţii, precum azi ne seduc „binefacerile” ei, dar nu în modul cuvenit apelăm câteodată la ele… În autonomia esteticului nu cred prea mult. Mi-e teamă uneori că nici nu putem crede în autonomia unei valori dependente de atâţia factori care-o susţin sau conservă şi asupra cărora putem opera adesea în mod arbitrar cu destulă uşurinţă, invocând tocmai ca motiv nobila emblemă a esteticului.

________________________________


sfârşitul lunii decembrie 2006, doi români modeşti, vârstnici şi încrezători în Fapta Bună, au donat oraşului Buzău colecţia lor de artă românească în valoare de multe zeci de miliarde de lei; şi nu au mai rămas cu nimic. Dar fapta lor nu va fi uitată şi nici numele lor: ei sunt Marieta şi Bucur Chiriac.
_________________________
________________________
_________________________
_________________________
făcut să fie ucişi zeci de mii de câini pentru că, împreună cu bandele lui de hoţi, să le ia pieile şi să le vândă în străinătate, abia acum animalele pot fi apărate printr-o lege care, totuşi, întârzie din cauza uneltitorului ce ascultă de Satana. Apăraţi vietăţile fără grai şi ale nimănui. Nu le lăsaţi pradă îndrăciţilor cu spume la gură şi iresponsabilităţii dezlănţuite: ajutaţi-le să trăiască fiindcă şi ele au un suflet.
Biblioteca scolii Glanbocu - Arges
_____________________
Biblioteca scolii Serbesti - Iasi
_____________________
Biblioteca scolii Gaujani - Giurgiu
_____________________
Biblioteca scolara Vanatori - Galati
_____________________
Biblioteca scolara Giurgiu - Valea Dragului
_____________________
Grupul Scolar Agricol Holboca - Iasi
_____________________
Liceul teoretic Band - Mures
_____________________
Biblioteca scolara Barati Luncani - Bacau
_____________________
Biblioteca scolara Latesti - Vaslui
_____________________
Biblioteca scolii Luncani Margineni - Bacau
_____________________
Biblioteca Slobozia - Bacau

Revolta fondului neconsumat>>>>.pdf



______________________
______________________